Aici se vorbeşte...

In jos

Aici se vorbeşte...

Mesaj  Admin la data de Mar Oct 04, 2011 12:53 pm

... şi oare despre ce nu se vorbeşte aici! Eu afirm că abia de mai există vreun loc în toată lumea în care să se vorbească mai mult ca aici în Hyde Park, „marele plămîn" al Londrei, în centrul acestui imens oraş cu mai mult de opt milioane de locuitori, Hyde Park-ul se întinde pe o suprafaţă de 500 de pogoane, că foarte uşor te poţi rătăci în el; dar aceasta i se poate întîmpla doar unui străin, căci londonezii îl cunosc mult prea bine. Cînd aceştia doresc vreodată să scape de agitaţia şi zgomotul metropolei, atunci iau drumul care duce spre Hyde Park. Aici, se mai poate respira Încă aer curat în loc de gaze de eşapament. Zgomotul motoarelor nu răzbate pînă aici şi-n felul acesta te poţi bucura nestingherit de suprafeţe întinse de iarbă verde, frumos îngrijită şi de foşnetul frunzelor. Pentru relaxare însă, cine vrea să practice şi vreun sport oarecare, poate fi satisfăcut şi în acest fel: baie, plimbare cu barca, pescuit, călărie, totul se orientează după dorinţa ta, însă, ce-i drept, şi după punga ta. Pentru acela însă care nu prea are bănuţi de prisos, Hyde Park are şi pentru el ceva care nu costă nimic. Poţi asculta aici atît de multe discursuri, cîte doreşti, în Hyde Park oricine are dreptul să-şi deschidă gura în public şi să spună tot ce are pe inimă şi ce gîndeşte că e bine. Poţi să-ţi închipui că în felul acesta auzi fel de fel de lucruri. Aşa că, îngăduie-mi ca într-o după-amiază frumoasă de sîmbătă să fac cu tine o plimbare prin Hyde Park. Cînd păşim prin larga intrare principală la „Marble Arch" (Arcul de marmoră), vedem mai întîi mii de şezlonguri pe care londonezii obosiţi le pot închiria pentru cîţiva bănuţi. Mergem mai departe pînă acolo unde se află primii copaci şi tufişuri. Acolo zărim deja pe aleile largi primele grupuri de oameni, în mijlocul unui astfel de grup stă vorbitorul înălţat pe o ladă de săpun sau un fel de scară cu trepte. „Speakers corner" (colţul vorbitorilor), este în cele din urmă cel mai animat colţ din Hyde Park; aici sunt aşa de mulţi vorbitori, încît poţi să asculţi cu o ureche un „Tory" (membru al partidului conservator), iar cu cealaltă pe un comunist. Aici găseşti reprezentanţii celor mai diferite partide şi organizaţii, evrei, catolici, „apostoli ai sănătăţii", în plus vorbitori particulari şi reformatori, care, după concepţiile lor proprii, vor să îmbunătăţească lumea.

Tipurile fiecărui vorbitor în parte se deosebesc ca ziua de noapte. Aici un gentleman cu frac şi papion, colo un individ nebărbierit cu pălărie de bătăuş pusă pe-o ureche; ici vorbeşte un tînăr evreu uscăţiv, dar care prezintă o barbă impunătoare, ondulată, ce îi acoperă tot obrazul, lîngă el un călugăr- durduliu, ras bine, cu o pereche de ochelari pe nas cu o ramă din corn, neverosimil de groasă. De altfel, nu toţi sunt chiar aşa de paşnici cum par, ci pot să facă scandal şi să-l privească mînios pe cel care vrea să-i fotografieze, în arta retorică de asemeni se antrenează şi oameni de culoare, de toate nuanţele; căci acolo unde bate inima unui fost imperiu mondial, poţi vedea toate culorile pielii. De exemplu, aici poţi vedea un negru îmbrăcat bătător la ochi de elegant, care pledează cu toată pasiunea pentru fraţii săi asupriţi din Africa de Sud.

Vis-a-vis vorbeşte un ateist. El vorbeşte cu cuvinte pline de ură despre Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, afirmînd că Isus a murit şi n-a mai înviat niciodată. Făcînd abstracţie de faptul că eu împreună cu mulţi alţii putem să mărturisim cu bucurie că Isus este Fiul lui Dumnezeu şi Domnul viu al vieţii noastre, totuşi în sufletul meu s-a iscat o altă întrebare: de ce acest ateu aruncă toată ura sa asupra unuia despre care el afirmă că este mort? Pe cei morţi nu-i urîm, ci îi lăsăm în pace. Astfel aceste cuvinte urîte ieşite din gura unui vorbitor necugetat şi îngîmfat, oricît de curios ar suna, sunt pentru mine o dovadă pentru El, cel viu. Şi El, „Cel ce şade în ceruri rîde, Domnul, îşi bate joc de ei" (Psalmul 2:4).

Isus cel înviat este prezent chiar şi aici în Hyde Park. El, a cărui împărăţie nu este din lumea aceasta, chiar şi aici în inima marei metropole, îşi are ambasadorii Lui. Iată un cerc restrîns de fete şi băieţi care cîntă veseli cîntări de pocăinţă, în încheiere flăcăi tinerii şi fete dau o mărturie vie despre Domnul şi Stăpînul lor. „Binecuvîntează suflete pe Domnul şi tot ce este în mine să binecuvinteze Numele Lui cel sfînt!" (Psalmul 103:1) „Ah, dacă ai dori şi tu să-L primeşti pe Isus ca Domnul şi Mîntuitorul tău şi viaţa ta ar fi frumoasă şi fericită...", aşa spune chiar acum un tînăr simpatic dintre ei. El spune aceasta cu atîta convingere, după care răsună din nou un cîntec voios creştinesc.

Hyde Park este ciudat de curios. Cîte cuvinte să fi auzit tu pînă acum? Cîte cuvîntări au fost fără folos, sau chiar răutăcioase şi sunt demult uitate. Doar cuvintele vieţii veşnice ieşite din gura martorilor curajoşi nu-şi pierd valabilitatea nici chiar în Hyde Park.

avatar
Admin
Admin

Mesaje : 150
Data de înscriere : 09/09/2011

Vezi profilul utilizatorului http://articole-crestine.forumz.ro

Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum